Pe piața interbancară, cotația euro cobora la 4,4719 de la 4,4755 lei și se află încă pe o tendință curentă de scădere de la maximul de 4,55 din 29 ianuarie. Cursul euro a înregistrat minimul ultimelor trei luni pe piața interbancară, de 4,4613 lei / euro, în 16 februarie.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,4715 lei/euro, 4,0864 lei/franc elveţian şi 4,0606 lei/dolar.
Și la Bursa de Valori București (BVB), „balanța înclină semnificativ în favoarea unor evoluții pozitive imediate pe piață”, scria, luni, tot dan Rusu, într-un Indexwatch mult așteptat.
Analistul recomanda prudență, cătă vreme indicele BET, de referință pentru mersul treburilor pe piață, nu trece peste pragul de 6.400 de puncte (Vezi mai jos „DIDACTICELE”)
Hai să vedem cum ne orientăm după aceste repere și după altele. Și ce descoperim, ce învățăm ca să nu ne mai înspământăm inutil, când cursulface febră.
Atunci când emit estimări privind comportamentul viitor al cursului, analiștii iau în considerare o mulțime de factori fundamentali, de analiză fundamentală.
De exemplu, dacă guvernul face prea multe daruri (măriri de salarii despre care nu este sigur din ce se vor acoperi, reduceri de taxe), față de cât îi ajunge plapuma (încasările din taxe și împrumuturile de pe piață), atunci creditorii lui (băncile, fondurile mari de investiții), intră în alertă și se apără, cotând mai prost leul.
Este posibil ca alerta să fie reală, sau mimată. Marii jucători pe curs se pricep și la așa ceva, iar noi, civilii, adeseori le înghițim momelile.
Creditorii devin prudenți, pentru că Guvernul ar putea să nu mai aibă bani să-și plătească datoriile. Bugetul de stat are întotdeauna un deficit, în mod normal, pentru a investi în proiecte care aduc creșterea economică.
De aceea mereu Guvernul se împrumută, vânzând titluri de stat,iar dacă creditorii nu se simt confortabil cu deciziile fără acoperire, vor crește prețul împrumuturilor, adică dobânda. Și din nou, leul va avea de suferit
Și marii speculatori joacă, la rândul lor, împotriva Leului, pentru că, având în vedere judecata simplă de mai sus, pariază pe deprecierea acestuia.
De asemeni, dacă se întâmplă ceva rău în marile economii ale lumii, cum ar fi acum în China, lumea „pleacă de frică din monedele slabe” și le vinde.
E posibil ca frica să fie reală, sau nu chiar așa de mare.
Analiza tehnică are capacitatea să sesizeze falsurile. De cele mai multe această capacitate este folosită corect.
Analiza tehnică dă niște repere de cotații cât se poate de precise, între care urmează să evolueze cursul leului, de pildă, dar și orice alt preț care variază, cum ar fi cel al acțiunilor, sau medii ale acestora, ca indicii bursieri.
De aceea, Dan Rusu este sigur că, atâta vreme cât euro stă sub pragul de 4,5 lei, moneda noastră națională este în siguranță. Analistul s-a orientat după niște praguri cheie, Suporturi și Rezistențe.
Primele sunt în favoarea creșterii prețului analizat, sunt praguri de care evoluția acestuia s-a mai lovit în trecut, iar tentativle pieței de a duce prețul sub ele au eșuat.
Rezistențele sunt, dimpotrivă, praguri peste care prețul nu a putut trece.
De aceea Dan Rusu spunea luni că suportul pentru deprecierea leului de la 4,459 lei euro ține în continuare, „sunt șanse să vedem o recuperare (a euro, el privește lucrurile din perspectiva monedei europene) până la 4,474, respectiv 4,49 lei într-un caz mai optimist”.
Ulterior, chiar luni s-a și depășit primul prag de rezistență împotriva creșterii prețului euro în lei, denumit și cursul euro.
Azi dimineață, când am scris știrea cu care începe acest articol, euro valora 4,4719 lei, pe piața interbancară. Acum la ora 12, este 4,4754 lei. Se spune că euro testează rezistența de la 4,474 lei.
Am mai arătat graficeîn le lui Dan Rusu. Ele par complicate la prima vedere, dar trebuie doar să vedem pictura în întregime.
Fiecare line verticală este plaja de valori înregistrată de curs într-o zi.
Prin maxime se trasează linii de rezistență (descendente). Prin minime -se trasează linii ascendente, de suport.
Liniile orizontale sunt suporturi, dacă sunt prin minime, iar cele prin maxime sunt rezistențe. (Mai sunt și niște linii, galbene, care urmăresc cotațiile pentru că sunt mediile lor mobile. Toate acestea se găsesc și mai jos, la „DIDACTICE”)
Atenție: cum am zis Dan pare că „nu ține” cu leul, pentru că urmărește prețul euro, suporturile sunt de susținere a creșterii acestuia (a prețului în lei al acestuia), iar resitențele sunt împotriva creșterii.
Să vedem Graficul (click pe el!):
Vedeți de ce a spus Dan Rusu că leul poate să mai zburde în sus până la 4,5, dar nu mai sus?
Întrebați-mă, daca nu.
Mai jos aveți maimulte lămuriri, după ce vedem ce se întâmplă...
La Bursă
Indicele principal BET, care face media variațiilor de preț ale celor mai importante 10 acțiuni de la BVB, scădea la ora 14 cu peste 1,3%, până la 6.274 de puncte.
Pragul de la 6.400 de puncte este important, pentru că, dacă vă uitați pe grafic, de câte ori piața a crescut în acest an, acolo s-a oprit.
REVIN cu maimulte lămuriri și cu alte ocazii.
Citește și
DESCOPERĂ Banii și Cursul EURO în 2016: Două bănci fac două estimări diferite. De ce? Care sunt argumentele lor?
În articolul din urmă am evocat estimarea Erste Group Research, care prevede o scădere a mediei cursului euro de la 4,48 lei în primul trimestru din anul viitor, la 4,45 lei în trimestrul al treilea din 2016. Și în al patrulea, tot 4,45.
Echipa de la Banca Transilvania (BT) este și mai optimistă pentru leu: a emis o estimare de curs mediu pe 2016 de 4,37 lei.
De asemeni, o altă estimare importantă o găsim în:
Un nou maxim pentru cursul euro - poate la vară. Ce face Leul Joi 4 februarie, de dimineață
iar chestiile elementare în....
„DIDACTICELE“
Un INDICE BURSIER este media ponderată a variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) său. Această medie se face continuu şi se raportează la un reper fixat la lansare (1000 de puncte în România).
Pe pieţele de derivate (futures mai ales), marii jucători anticipează preţurile acţiunilor la bursele europene, anunţă deschideri în creştere.
Corecţiile de cotaţii pe pieţele bursiere survin de obicei atunci când investitorii devin mai dornici să încaseze profitul din creşterile anterioare decât să parieze pe creşteri ulterioare. Dar există şi corecţii pozitive la tendinţe negative.
Societăţile de investiţii financiare (SIF-urile) şi Fondul Proprietatea (FP) sunt cele mai lichide (cele mai tranzacţionate, mai uşor de găsit şi mai uşor de vândut) acţiuni de la BVB şi, de aceea, indicele lor este considerat ca un fel de oracol şi pentru restul pieţei.
Indicii sunt nişte medii ponderate ale variaţiilor preţurilor acţiunilor care intră în „coşul“ (portofoliul) fiecăruia,raportate la un reper fixat la lansare (1000 în România).
FP şi SIF-urile sunt nişte mari fonduri de investiţii care au ele însele „expuneri“ (investiţii) în aproape toată economia românească, inclusiv în societăţi energetice la care nimeni, în afară de FP, nu are acces.
De aceea FP şi SIF-urile sunt cele mai căutate, mai ales de investitorii străini şi de aceea au un indice special dedicat, iar noi le urmărim în mod special evoluţia. Din toate aceste motive se şi spune că BET FI, indicele lor, are reputaţia de a anticipa comportamentul întregii burse.
SUPORTURILE sunt preţuri minime anterioare, relevante ca niveluri până la care preţurile pot scădea, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală de creştere să fie periclitată. Pot fi şi praguri la care o tendinţă minoră de scădere se opreşte.
REZISTENŢELE sunt maxime anterioare relevante ca niveluri până la care preţurile pot creşte, într-o tendinţă curentă, minoră, fără ca tendinţa principală descendentă să fie răsturnată. Ele mai pot fi şi praguri peste care tendinţa de creştere minoră nu mai poate trece.
VOLATILITATEA, adică variaţiile mari de preţuri, este semn de confuzie pe piaţa, dar convine speculatorilor.
LICHIDITATEA (valoarea tranzacţiilor), este un indicator al uşurinţei cu care poţi găsi acţiunile căutate sau le poţi vinde pe cele care le ai deja, la preţuri cât mai apropiate de cele dorite.
Brokerii se uită la lichiditate ca să caute confirmare pentru tendinţele curente. Dacă aceasta este mică, scăderile sau creşterile de preţuri nu au o mare relevanţă.
Lichiditatea în creştere pe fondul creşterii cotaţiilor indică încrederea investitorilor.
La fel, lichiditatea mică (valoarea tranzacţiilor), pe fondul scăderii sau stagnării cotaţiilor, indică faptul că presiunea pe vânzare este mică şi că sentimentul este totuşi predominant bun, în ciuda confuziei aparente, care respectă stimulentele negative.
Dar dacă lichiditatea este mare şi indicii bursieri scad consistent, atunci înseamnă că avem de a face cu o corecţie semnificativă.
MEDIA MOBILĂ este o medie a cotațiilor pe un anumite număr de perioade (minute, ore, zile, săptămâni) și se compară cu evoluția cotațiilor curente pe aceleași perioade. În media mobilă, cotația cea mai nouă o înlocuiește pe cea mai veche. Dacă media mobilă este sub cotația curentă - este bine, dacă rămâne deasupra cotaţiei curente, care a scăzut - este rău.
Mai trebuie remarcat că știrile importante ale săptămânii pot afecta semnificativ acuratețea prescripțiilor rezultate din analiza tehnică a evoluției prețurilor.
Avertisment
Nu este în intenţia mea şi nici a analiştilor citaţi să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere, și didactic, de suport de învățare și de DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii care implică riscurile respective.
Mai mult, când este vorba de „sentimente de piaţă”, dincolo de aspectele analitice, ac estea pot exprima intuiţii, care se dovedesc a fi corecte de cele mai multe ori, dar care pot da şi greş. Chiar şi atunci sunt utile, ca repere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu