marți, 29 decembrie 2015

DESCOPERĂ Banii și Cursul EURO în 2016: Două bănci fac două estimări diferite. De ce? Care sunt argumentele lor?

Două estimări de curs euro pentru anul viitor, venind de la două echipe de cercetare diferite, îmi dau ocazia să vă spun câte ceva despre cum trebuie citite știrile și articolele financiare.

Cea mai recentă estimare a Erste Group Research prevede o scădere a mediei cursului euro de la 4,48 lei în primul trimestru din anul viitor, la 4,45 lei în trimestrul al treilea din 2016. Și în al patrulea, tot 4,45.

Nu putem decât să ne imaginăm ce ar putea să se întâmple între octombrie și decembrie 2016 ca estimarea Erste să se apropie, măcar de cursul mediu la care se gândește echipa de la Banca Transilvania (BT). Aceasta a emis o estimare de curs mediu pe 2016 de 4,37 lei.

Care e treaba? E greșită vreuna dintre cele două estimări? (Mă feresc să le numesc prognoze, căci acest cuvânt este adeseori confundat cu “oracole”, profeții, etc.).



Adeseori, cititorii nepregătiți sunt scandalizați de diferența atât de mare dintre estimările unui același indicator, cursul valutar de pildă.

În realitate, estimările diferite privind viitorul unui indicator economic (valutar de pildă), spun adevăruri diferite, ambele ... adevărate, căci propun scenarii diferite.

Ambele merită să fie cunoscute, atunci când luăm decizii despre bani.

Estimările de mai sus nu sunt ghicitori, ci prognoze serioase, la care s-a ajuns după cercetări serioase, după o muncă serioasă, așa că nu se pune problema să fi greșit cineva.

Orice studiu pleacă însă de la niște premise și ia în calcul niște parametri. Cu toate că, în două studii separate, metodele de cercetare sunt destul de asemănătoare,  argumente similare pot duce la estimări diferite, dacă sunt ponderate, adică dacă sunt luate în calcul în proporții diferite.

Să încercăm să vedem ce este diferit la o cercetare față de cealaltă, ca să înțelegem ce ne pot spune diferențele despre scenariile cu care vor lucra anul viitor două bănci oarecare (hai doar să zicem că sunt Erste sau BCR și respectiv BT).

Deficitul bugetar e rău


Deficitul bugetar al Guvernului pe 2016 e mai rău decât răul. E pervers, nici nu știi când îl plătești, tu Ionescule, doar că te trezești că nu mai ai bani nici de pâine.

Și Erste și BT consideră că Guvernul este nevoit să cheltuie mai mult decât are, iar deficitul bugetar pe 2016 va fi de aproape două ori și jumătate mai mare decât cel pe 2015. Și fără să fi meritat. Adică fără să fi avut ceva de câștigat din  asta.

Să vedeți de ce.

Creșterea deficitului bugetar va pune presiuni mai mari pe costurile de finanțare ale acestuia. Deficitul se acoperă cu credite. Creditorii îți cer dobânzi mai mari, sau îți înăspresc condițiile de creditare, tocmai când te știu că ai mai mare nevoie de bani.

“La nivel de politică fiscal-bugetară și politică de venituri au fost luate unele măsuri care riscă să strivească stabilitatea macro-financiară, mai ales în contextul macro-financiar global fragil, caracterizat prin intensificarea divergențelor de politică monetară (FED vs. BCE)”, scrie Andrei Răduleascu, economistul senior de la Banca Transilvania.

Andrei Rădulescu face aluzii străvezii la legile aproape iresponsabile de creștere a veniturilor trecute de Parlament. Jocurile politice au obligat până și pe tehnocrații lui Cioloș să coboare steagul.

Și, când vorbește de divergențele FED vs. BCE, analistul se referă la faptul că, în vreme ce FED, banca centrală a SUA, a început să crescă dobânda de politică monetară, după ani de rate aproape zero, Banca Centrală Europeană abia de vreun an o scade. Altfel spus, în vreme ce dolarul se întărește, euro slăbește.

“Costul finanțării statului a crescut imediat după publicarea Proiectului Bugetului de Stat pe 2016, iar leul s-a depreciat față de  moneda unică europeană”, spune analistul de la BT. Dobânda cerută de creditorii României a crescut cu 20 de puncte de bază (sutimi de procent), până la 3,74% (nivelul maxim de la jumătatea lunii septembrie), iar leul s-a îndreptat către nivelul minim de la începutul anului 2014.

“Practic, piața avertizează cu privire la intensificarea recentă a riscurilor privind traiectoria stabilității macro-financiare, după mai mulți ani de ameliorare / consolidare.  Ne referim aici la deteriorarea balanței comerciale, dar mai ales la perspectiva creșterii semnificative a deficitului bugetar structural”, scrie Andrei Rădulescu.

Creștere economic pe datorie mai mare


Chiar și așa, cu “corola stabilității macro-financiare strivită”,  economistul de la Banca Transilvania  pare suficient de optimist ca să creadă, deocamdată,  că “PIB-ul ar putea crește cu ritmuri medii anuale de 5,1% în 2016, cu 5,2% în 2017, respectiv cu 4,3% în 2018”.

De altfel, și Erste și BT spun că economia României va crește în 2016 mai mult decât în 2015, dar aici deja parcă vedem nuanțe diferite. Și BT și Erste pun creșterea pe seama consumului. Adică, românii vor consuma mai mult, pentru că vor avea mai mulți bani, mai ales bugetarii.

Dar: în vreme ce BT vede cum creșterea economiei va fi motorizată de investiții, Erste mai degrabă deplânge absența acestora.

BT contează pe “accelerarea economiei interne prin motorul investițional, susținut de impulsul exporturilor, de relansarea investițiilor străine directe și de consolidarea momentului favorabil la nivelul consumului privat”.

Și Erste crede că toate deciziile parlamentare (mai curând politice) vor pune la dispoziția consumatorilor venituri reale mai mari cu 7% anul viitor.

Adică cererea în economie va crește, dar cu ce cost?

Ia uite ce zice Erste: “Noul Guvern tehnocrat al României riscă să depășească limita deficitului de 3%. Este clar că România va fi în campanie electorală continuă în 2016, iar după aceasta, România va trebui să ia măsuri care să neutralizeze deciziile politice”, scrie Erste Group Research.

Pragul de 3% din PIB, asta este limita superioară fixată în UE pentru un deficit bugetar și cine o depășește este imediat penalizat de piețe. Cum? Piața îți cere dobânzi mai mari ca să te împrumute, invocând neîncrederea în tine și în lăcomia ta.

Nu este greu de înțeles de ce piețele nu au încredere în România. O generozitate la fel de iresponsabilă au arătat parlamentarii și în 2008, ignorând toate semnele de criză, după care au urmat măsurile dramatice de reducere a cheltuielilor publice  și apelul disperat la împrumuturi inclusive din partea UE.

Și, când se știe că vei avea nevoie de valută ca să-ți plătești datoriile, iar valuta o vei cumpăra cu leii tăi, piața va crește prețul valutei de care ai nevoie, depreciindu-ți leii.

Și atunci, Erste pariază mai degrabă pe  menținerea unui leu cât mai slab (ceea ce nu le-ar fi neplăcut nici pentru  managerii băncii austriece, care este și stăpâna celei mai mari bănci românești, BCR; dar asta este cu totul altă poveste...).

Nici nu știi ce să mai crezi, nu-i așa?!...

Pe de o parte, îți vine să pariezi pe scenariul pesimist, mai ales după ce, în 29 decembrie, BNR a certificat cel mai slab leu din ianuarie 2014 încoace, anunțând un curs de referinţă de 4,5381 lei/euro.

Acesta ar fi scenariul Erste: leul este slăbit acum prea mult de măsuri electorale de creștere a veniturilor și nu ava avea timp să se întărească până la sfârșitul anului viitor, decât până la pragul de 4,45.re va

Pe de altă parte, multă lume crede că energiile economiei vor fi dezlănțuite de relaxarea fiscală. Iar forțele astea ar trebui să dea putere și leului.

Pariul acesta pare, la rândul său, să fie cel al BT: creșterea economică va fi stimulată de relaxarea fiscală, care va stimula și investițiile. Va intra în țară multă valută, iar piața va vedea că leul merită mai multă încredere.

Citește și
UPDATE Ce va păți leul până la sfârșitul anului, dar și în 2016, potrivit analiștilor mei favoriți...
Povestea va continua...

Avertisment


Nu este în intenţia mea şi nici a analiştilor citaţi să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere și didactic, de suport de învățare și e DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu