Topurile câștigurilor din liga #banidestepti. Cât ești dispus să pierzi, doar ca să-ți protejezi comoditatea?

Am fost la un doctor să mă consulte, că mă dor picioarele și, auzind cu ce mă ocup, mi s-a plâns, el mie, că nu știe cum să-și scape banii din depozitele bancare. 

Am făcut ochii mari – omul avea haz.

Aș fi putut să-i sugerez să organizeze o evadare ca-n filme, dar omul era prea inteligent, și mi-am dat seama că ori mă testa, ori chiar aștepta de la mine argumentul decisiv, care să-i anihileze prejudecățile despre fondurile mutuale.

- Fondurile mutuale sunt singura soluție dintre depozitele bancare (ineficiente, dacă nu perdante, după plata comisioanelor și a impozitului) și plasamentul direct la bursă (contraindicat neavizaților, care nu au niciodată suficient timp și nici destulă experiență pentru a face față).

Ce argument este ăsta? – mi-a transmis doctorul amuzat, cu o mimică  ofensată.

- Păi ce altfel de argument vă doriți?

- Așa… unul copleșitor!

Șarmant, autoironic – omul!...

Mi-am dat seama că, în ciuda autoironiei, își dorea un argument la fel de convingător ca acela care l-ar face pe un fumător învederat să se lase de fumat.

Nu posed astfel de argument, dacă nu mi se dă vreun har, ceva…

Și atunci, apelez tot la rațiune. Și îl întreb pe doctor:

- Cât ești dispus să pierzi doar ca sa-ți protejezi comoditatea?

Am făcut niște calcule, am sortat niște date ale Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și ale Băncii Naționale a României (BNR) și am aflat câteva lucruri, pe care le-am scris în CursDeGuvernare.ro.

Le reiau aici cu topurile celor mai mari câștiguri din plasamentele în fonduri mutuale în 2016:

Înainte de topuri, vă rog, puțintică răbdare și veți înțelege mai bine miza.

Câștigul mediu brut din dobândă a fost de 1,59% din sumele depuse pe termene mai mici de doi ani, în depozitele bancare noi în bănci făcute în noiembrie 2015, potrivit datelor BNR.

Pe de altă parte, în 2016 s-a câștigat  până la 5,31% brut din plasamentele în fondurile mutuale care investesc, în numele membrilor lor,  tot în depozite bancare, dar și în obligațiuni, potrivit datelor AAF.

Riscurile celor două instrumente, depozitul bancar și fondul mutual de obligațiuni – pe de altă parte, sunt prea apropiate ca riscul să fie invocat de oamenii serioși în apărarea fobiei față de fonduri.

Și atunci, ce îi împiedică, pe românii cu milioanele care țin zeci de miliarde de lei în depozite bancare, să treacă peste bariera mentală care îi oprește  să ofere economiilor lor cariera unor #bani destepti?!

Diferența dintre 5,31% și 1,59% este costul de oportunitate pe care domnul doctor, ca și oricine altcineva ca el îl plătește ca să-și menajeze comoditatea mentală.

Este un preț, o pierdere concretă.

Domnul doctor & Co preferă mai bine să piardă bani decât să ... consimtă realitatea cu care, măcar în intimitatea lor... personală sunt de acord: nu de fraude se teme domnul doctor & Co. și nici măcar de riscul de piață, ci de disconfortul de a-și înfrunta emoția cu rațiunea.

Cercetați și comparați

Mai mult, oamenii nu își țin banii nici în bănci pentru prea multă vreme.

Apetitul pentru economisire vizează aproape exclusiv termenul scurt, mai mic de un an, sau de cel mult un an. Asta se vede din faptul că media generală a ratei dobânzii, de 1,59%, ponderată cu valoarea depunerilor, este aproape egală cu cea a depozitelor cu scadența mai mică de un an, de 1,58%.

Altfel spus, cele mai mari sume au fost depuse pe termene scurte, de o lună, trei și șase luni, în marea lor majoritate.

Pe de altă parte, peste 152.000 de români au reuşit să-şi depăşească barierele mentale şi au apelat la fondurile mutuale de obligaţiuni, potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Fondul mutual de obligațiuni este cea mai puţin riscantă formă de investiţie, din punctul de vedere al variaţiilor pieţei (cu excepţia fondului monetar).

Toate cele șase fonduri de obligațiuni (calificate ca atare de AAF) au înregistrat pe 2016 randamente brute superioare până la dublu față de câștigurile din depozite bancare.

Randamentele nu iau în calcul impozitul pe câştig, dar includ comisioanele de administrare.

Atuul fondurilor mutuale este faptul că, aici, economiile sunt administrate activ de profesioniști, în funcție de oportunitățile de piață.

Este notoriu pe piață faptul că fondurile de obligațiuni au înregistrat câștiguri mari pe perioada crizei, pentru că statul era nevoie să se împrumute la dobânzi mari.

Există fonduri care  au dublat banii investitorilor de la lansarea din urmă cu 10 ani, trecând cu brio peste toatăperioadă a crizei.

Fondurile mutuale clasificate oficial ca fonduri de obligaţiuni investesc minim 80% din resursele plasate de mambri în instrumente cu venit fix , adică atât în depozite şi alte instrumente bancare cât şi în obligaţiuni şi titluri de stat care fie sunt prea scumpe, fie sunt greu de cumpărat pe cont propriu de un economisitor .

Fondurile de obligațiuni au expunere zero pe acțiuni și pe fonduri de acțiuni și derivate de acțiuni, ceea ce le conferă un grad redus de risc de variații, respectiv de pierderi din cauza variațiilor valorii de piață, mai ales că deținerile cele mai importante sunt titlurile de stat.

În topul de mai sus a fost inclus și singurul fond clasificat oficial ca fond monetar, adică, un fond care investește mai ales în depozite bancare.

Există însă şi fonduri care nu corespund, oficial şi riguros, nici categoriei celor monetare şi nici celei a fondurilor de obligaţiuni, deşi investesc tot în depozite și obligațiuni.

Riscul de piață pare că s-a materializat anul trecut în evoluția a trei dintre aceste fonduri cu o componentă monetară puternică nu au reușit, însă, performanțe mai bune decât depozitele bancare, dar au păstrat avantajul oferit investitorilor de a retrage banii fără a pierde „dobânda” ca în cazul depozitelor.

Nu trebuie uitat, însă, că alegi un fond mutual nu doar pentru un an, dacă nu este un fond monetar.

Vom aborda și felul în care te poți proteja cât mai mult de riscul prin alegerea fondului celui mai potrivit.

Acum doar să prezentăm și alte topuri, ale unor alte tipuri de fonduri, de dragul corectudinii și al egalității șanselor lor de a-și câștiga investitorii.

Diversificarea

Ceea ce urmează sunt doar niște borne pe traseul carierei economiilor spre categoria #banidestepti.

Fondurile mutuale diversificate încearcă să beneficieze atât de siguranța dobânzii depozitelor bancare și de câștigurile obligațiunilor, dar și de plusul de randament adus de acțiuni, cu riscul aferent, pe măsură ce devin tot mai puțin defensive.

Teoretic, fondurile flexibile ar trebui să aibă cele mai mari randamente iar cele defensive – cele mai mici. În realitate, topul pe 2016 arată astfel:

În sfârșit, șansele cele mai mari de randamente mari sunt cele ale fondurilor de acțiuni, caz în care priceperea administratorilor de a alege portofoliile cele mai profitabile de acțiuni contează la fel de mult ca mediul de piață.

Cei ce își feresc banii să devină deștepți au, parțial, doar scuza că sunt victimele unui șoc cultural cu rădăcini... istorice.

O altă statistică este expresia șocului respectiv:

Aproape 327.000 de persoane care au economisit bani au ales calea investirii în fonduri mutuale.

Pe de altă parte, numărul persoanelor fizice care au depozite bancare a scăzut cu 20%, la 30 iunie 2016 față de 31 decembrie 2006, până la aproape 13,95 de milioane, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Pe de o parte, este jenant să rămâi șocat și, pe de altă parte, este o responsabilitate a celor care invocă pe toate căile nevoia de educație financiară – chiar să o facă.