DESCOPERĂ BANII: Forţa portofoliului de fonduri de a lua în stăpânire riscul. Modelul celor mai performante fonduri

Nici o criză nu este suficient de puternică pentru a opri ciclurile fireşti ale creşterii economice.

Oricât de îndelungată, de neobişnuită sau de "atipică" ar fi, o criză nu poate decât să obstrucţioneze creşterea.

Dar nu s-o şi oprească.

Uneori, cam la un secol odată, obstrucţia este suficient de derutantă încât unii să o confunde cu sfârşitul lumii, dar niciodată nu este mai puternică decât forţa vitală de creştere a unei economii serioase.

Fondurile mutuale de acţiuni captează forţa vitală a unei economii, o întreţin în folosul tuturor şi o fructifică în beneficiul investitorilor lor.

Cu fondurile de acţiuni, bine şi corect construite, administrate şi folosite, se poate trece peste prăpastia oricărei crize.

În ultima zi a anului trecut am început să căutăm sensuri în portofoliul virtual al celor mai performante fonduri mutuale româneşti de pe piaţă.


Ce am descoperit?


Am arătat portofoliul construit cu performanţele pe 2015, doar pentru că aveam nevoie de un criteriu (Atenţie, regula spune să menţionăm mereu că performanţele anterioare nu constituie o garanţie a celor viitoare. Sigur că da.)

Am descris clasificarea fondurilor şi am început cu fondurile  (simili) monetare şi cu cele de obligaţiuni în articolul: DESCOPERĂ BANII: Portofoliul cu cele mai performante fonduri mutuale în 2015. La ce ne mai foloseşte acum Vedem încă şi acum la ce ne foloseşte. Cel puţin să învăţăm câte ceva despre ele.

Apoi am testat fascinaţia fondurilor care iau, cu măsură, forţă din forţa acţiunilor, în articolul: DESCOPERĂ BANII: Fascinaţia portofoliului în care apar acţiunile.

Acum să vedem forţa acţiunilor bine şi pe deplin pusă la treabă de cei  mai performanţi administratori de fonduri de acţiuni în anul trecut.

Să redăm tabloul portofoliului nostru didactic:

Cum este şi firesc, riscul plăteşte: cele mai performante fonduri din portofoliu sunt cele de acţiuni.

Cele mai performante trei fonduri mutuale de acţiuni sunt:

BT Maxim (cu un randament de 8,99% calculat cu datele disponibile în 30 decembrie, administrat de
BT Asset Management, din grupul Băncii Transilvania),

ERSTE Equity România (fost BCR Expert, 7,15%, Erste Asset Management România) şi

OTP Avantis Ro (5,93%, OTP Asset Management România).

Ar mai trebui menţionat şi fondul Raiffeisen Acţiuni (5,72%, Raiffeisen Asset Management), dar şi BT Index România ROTX, despre care am vorbit deja în articolul anterior.

Sunt cele mai mari randamente ale unor fonduri româneşti, cu excepţia unui fond speculativ, care face plasamente în instrumente sofisticate de mare risc (derivate). Randamentele sunt însă mici şi, dacă nu am avea pe piaţa noastră fonduri străine cu randamente de două - trei ori mai mari, am spune că este din cauza anului confuz pe care l-au trăit în 2015 pieţele financiare.

Nu este cazul acum să comparăm piaţa noastră cu cele externe şi nici fondurile noastre cu ale lor, dacă am zis de la bun început că ne ocupăm doar de fonduri care atrag lei neaoşi şi fac plasamente conform reglementărilor locale. Am decis aşa ca să nu implicăm şi alte riscuri decât cele fireşti de piaţă, în lei.

Toate fondurile citate au peste 80% din bani în acţiuni, iar cele mai importante deţineri ale lor sunt cam aceleaşi la toate. Aceasta este şi una dintre cauzele randamentelor mici: nu prea au ce cumpăra pentru că oferta locală este prea săracă pentru rigorile lor.

Cele mai importante cinci pachete ale fondului BT Maxim sunt cele cu acţiunile Electrica (simbol bursier EL, 9,4% din total active / avere / bani), Banca Transilvania (TLV, 8,6%), BRD - Groupe Societe Generale (BRD, 7,2%),  SIF Banat Crişana (SIF1, 5,4%) şi inevitabil Fondul Proprietatea (FP, 4,7%).

Erste Equity România RON are cei  cele mai consistente pachete în acţiuni ale Fondului Proprietatea (FP, 9,1%), BRD (9%), Electrica (EL, 7,7%), ale Băncii Transilvania (TLV, 7,9%) şi Romgaz (SNG, 5,6%).

Trebuie remarcat că acest fond mai are și o proporție de aproape 9 % din active plasată în alte fonduri mutuale, din care 2% în alte fonduri de acţiuni. Este o metodă obişnuită a managerilor de fonduri să-şi disipeze riscul în alte fonduri, prin care mai şi rotunjesc performanţa  fondului administrat.

Aceste pachete trebuie considerate de către analist similare acţiunilor, pentru că sunt valori mobiliare cu venit variabil şi nu depozite bancare sau obligaţiuni (cu venit fix), chiar dacă fondurile  respective au plasamente în depozite sau obligaţiuni. Titlul unui fond nu este fix nici ca dobânda de depozit, nici ca un "cupon" de obligaţiune şi tocmai în asta stă forţa lui.

În fine, cel mai mare pachet al fondului OTP Avantis Ro este de acţiuni Fondul Proprietatea (FP, 9,2%), urmat de cel cu acţiuni Erste Group Bank (EBS, 8,2%), Romgaz (SNG, 7,5%), Electrica (EL, 5,5%) şi cel cu acţiuni ale companiei Transgaz, care operează monopolul de stat al transportului de gaze prin magistralele naţionale (TGN, 5,4%).

Şi acest fond are un pachet consistent de titluri ale altor fonduri.

Pentru fiecare dintre fonduri am citat cele mai recente date (din noiembrie 2015), dar toate acţiunile menţionate mai sus sunt prezente în portofoliile lor, chiar dacă nu pe primele cinci poziţii.

Topul 10 al OTP Avantis Ro ne convinge, căci conţine acţiuni ale transportatorului de ţiţei CONPET Ploieşti (COTE, 5%), ale companiei care operează monopulul transporului prin reţelele magistrale naţionale de electricitate Transelectrica (TEL, 4,9%), ale societăţilor de investiţii financiare SIF Banat Crişana (SIF1, 4,8%) şi SIF Transilvania (SIF3, 4,7%), ale Băncii Transilvania (TLV, 4,6%).

Pe simbolurile SIF1 şi TLV le-am văzut în topurile celor mai importante cinci pachete ale celorlalte fonduri, dar şi acestea au COTE, SIF3, TEL şi multe altele.

Toate fondurile de acţiuni au cam toate acţiunile din portofoliul indicelui bursier BET XT, care face media ponderată a variaţiilor de preţ ale acţiunilor celor mai lichide de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Ceea ce diferă este proporţia în care un manager sau altul contează pe o acţiune sau alta. Şi asta din nou face parte din fascinaţia expunerii pe acţiuni.

Ar mai fi ceva de spus în acest scurt rezumat despre fondurile de acţiuni. 

Chiar dacă sunt mici faţă de ale cele ale fondurilor străine, randamentele fondurilor româneşti îşi relevă adevărata calitate a oricărui fond de acţiuni, performanţa pe termen lung. Datele actuale sunt extrem de interesante, deşi aparent contradictorii.

Suntem obişnuiţi să repetăm că fondurile de acţiuni îşi dau măsura valorii pe termen lung, dacă se poate de 10 - 20 de ani, dar măcar de cinci.

Ia să vedem cu ce ne confruntăm noi ? 

BT Maxim are un randament de peste 21 % pe ultimii cinci ani.

ERSTE Equity România are un randament de 61,5% pe ultimii cinci ani.

OTP Avantis Ro are un randament de  35% pe ultimii cinci ani.

Pe de altă parte, însă:

Valoarea unui titlu BT Maxim este acum de 8,89 lei, cu 11% mai mică decât cea cu care a fost lansat în 22 august 2005. 

De la lansarea din 2005, un titlu Erste Equity a pierdut 5,5% din valoare, până la 95 de lei.

În fine OTP Avantis Ro a pierdut aproape 15% până la 8,4 lei, de la lansarea din 2008.

În septembrie 2008, prin declararea oficială a falimentului marii bănci de investiţii americane Lehman Brothers, se emitea certificatul de naştere a celei mai perverse crize economice cunoscută vreodată.

Economiştii şi istoricii mai polemizează încă asupra întâietăţii crizei din 1929. Bine, dar ei nu sunt siguri nici măcar că am ieşit din criză, deşi, tehnic, PIB creşte.

Ce ne spun, aşa, la prima audiţie, datele de mai sus? Doar că piaţa românească nu şi-a revenit încă după căderea din 2008?

Atât de adâncă a fost acea cădere şi atât de lentă recuperarea, încât oricât de pricepuţi sunt, meseriaşii nu au putut ajunge pe plus pe ultimi 10 ani.

Altceva?

Sunt remarcabile creşterile pe ultimii cinci ani. Termenul de cinci ani este minimul cerut de managerii de fonduri de acţiuni. Temenul de 10 ani pare compromis de noul ritm al ciclurilor economice.

(Orice recesiune începe cu o  criză. Până la urmă, criza asta este cea mai rea pentru că am trăit-o noi din plin, dar orice recesiune îşi dă drumul la supape printr-o criză, mereu perversă).

Şi atunci, cu ce avem de a face?

Trebuie să învăţăm să fim agili, la câţiva ani odată şi să trecem buluc pe cash, de teama crizei care ar urma să certifice începutul unei recesiuni? Adică să vindem fondurile de acţiuni la cinci ani odată?

Sau să stăm măcar 15 - 20 de ani într-un fond de acţiuni, ca să bucurăm de atuul acţiunilor pe termen lung  şi foarte lung, acela de a creşte inevitabil? Şi ca să evităm o nouă cifră fatidică, 10 ?!

Iată unul dintre pachetele de reţete de portofolii de fonduri mutuale pe care îl foloseam acum cinci ani, în diferite demonstraţii:

Remarcaţi că, în semantica sursei care mi-a furnizat pachetul de mai sus "creşterea agresivă" se obţine în răstimpul cel mai îndelungat şi că, întâmplător sau nu, acesta este mai mare de 11 ani.

Şi este limpede că primele reţete sunt pentru seniori şi cele din urmă pentru cei mai tineri.

Desigur tocmai asta înseamnă că numărul anilor nu este infailibil.

Nu ştiu eu cât de mult se schimbă lumea în aceşti ani. S-o fi schimbând fundamental. Asta ar fi scuza supremă pentru pierderile pe 10 ani ale fondurilor noastre de acţiuni. Ştiu însă că orice lacăt îşi are cheia şi că dintotdeauna roata a fost rotundă.

Mă voi uita şi la fondurile străine de acţiuni, ca să văd dacă şi ele au pierderi pe 10 ani. Voi lua la cercetat şi comisioanele şi preţurile unităţilor de fond şi multe altele.

Abia am început treaba aici.

Ce e rotund se învârte.

Să ne-auzim cu bine.

Avertisment

Nu este în intenţia mea şi nici a surselor folosite să sugerăm luarea unor decizii de investiţii, ca urmare a lecturii celor de mai sus.
Articolele mele despre eventuale soluţii de plasament au rost exclusiv informativ, de repere și didactic, de suport de învățare și de DESCOPERIRE a BANILOR.
Singurii responsabili pentru asumarea unor riscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii.