Descoperă banii: Ce griji vom avea anul viitor pentru finanţele personale. Care sunt perspectivele 2016 sesizate de BCR Cercetare

Nu ezitaţi să vă plictisiţi, dar luaţi aminte bine la ce urmează mai jos.

De cât de bine este gospodărită întreaga economie a ţării depind:

• salariile,
  
• veniturile fiecăruia dintre noi,
  
• cheltuilile pe care le facem vrând nevrând, ca şi
  
• dobânzile pe care le primim pentru depozitele bancare,
  
• randamentele pe care le înregistrăm la investiţiile în fondurile mutuale de toate tipurile sau chiar direct la Bursă.
  

Chestiile macroecomice sunt plictisitoare – ok, dar nici o persoană responsabilă cu propriile „finanţe personale” nu le ignoră. Să încercăm să ne explicăm cum ne este afectată viaţa de chestiile macroeconomice, citind despre perspectivele pe 2016, identificate de analiştii din echipa BCR Cercetare.

„O uşoară supraîncălzire a economiei este posibilă la anul, deoarece consumul populaţiei va fi impulsionat de preţurile mici din prima parte a anului şi de majorările de salarii, îndeosebi în sectorul public”, scrie analistul senior Dumitru Dulgheru în cel mai recent raport al BCR Cercetare.

Consumul „impulsionat”, sau creşterea cererii trag în sus preţurile – asta înseamnă „supraîncălzirea” economiei. Nu este rea, câtă vreme este uşoară.

Companiile ar câştiga mai mult, poate-poate că din asta s-ar vedea ceva şi în profituri şi în dividendele date de companiile listate la bursă. În aşteptarea dividendelor cotaţiile acţiunilor companiilor la Bursă vor creşte şi vom câştiga mai mult din fondurile mutuale sau chiar direct din acţiunile companiilor în care băgăm bani. Aşa ar trebui să se întâmple. Dar ce scrie în manuale trebuie ajustat straşnic la realitatea românească.

În realitate, consumul populaţiei atrage mai ales creşterea importurilor. Populaţia consumă mai ales alimente, îmbrăcăminte, medicamente, gaze, carburanţi electrocasnice şi, mai rar, cumpără case şi maşini noi.

Se poate profita de asta la Bursa dinBucureşti? Aici nu sunt decât una sau două companii alimentare remarcabile (care pot fi remarcate, Albalact - simbol bursier ALBZ este una dintre ele), una sau două companii elecrtocasnice (care mai mult exportă, Electroaergeş - ELGS), una, două sau trei companii de componente auto (Compa Sibiu - CMP, care nu dă dividende), niciun producător auto, cu excepţia câtorva acţiuni Daimler cumpărate la Frankfurt (greu de găsit), dar şi OMV Petrom (SNP) şi Romgaz (SNG), Electrica (EL), Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN).

Dacă are mai mulţi bani populaţia va consuma mai mult curent electric şi cantităţi mai mari de carburanţi şi gaze? Există însă şi un contraargument: profiturile SNP şi SNG au depins mai mult de cotaţia mondială a petrolului şi aproape de loc de consumul în uşoară creştere de carburanţi. Doar Electrica a profitat mai mult de canicula de astă vară, căci au fost folosite mai mult aparatele de aer condiţionat

Veste bună: „dacă economia zonei euro continuă tendinţa de redresare pe fondul relaxării monetare cantitative a Băncii Centrale Europene, exporturile româneşti s-ar putea revigora”.

Veste rea: nu prea contează. „Continuăm să vedem o contribuţie negativă a cererii externe la formare la PIB”.

BCR Cercetare se aşteaptă la „menţinerea (de către Banca Naţională, n.a.) a dobânzii de politică monetară până în trimestrul al III-lea din 2016. Este posibil să asistăm la o majorare a acesteia la finalul anului, deoarece inflaţia ar putea continua să urce până spre 2% în trimestrul I din 2017”.

Ca urmare, ar putea băncile să ne crească dobânzile la depozite? Asta depinde mai mult de cât de mult va continua să se vadă în profituri curăţirea de credite neperformante. Bancherii vor confirmarea tendinţei actuale, deci: mai curând nu.

„Deficitul bugetar nominal dar şi cel structural s-ar putea majora semnificativ deoarece noul guvern este decis să continue politica fiscală şi salarială relaxată în sectorul public”. Asta nu ar fi o problemă, zice noul ministrul de finanţe, Anca Paliu Dragu. Care s-a angajat la menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, adăugând că finanţarea suplimentară nu va fi o problemă”.

Angajamentul ministrului trebuie citit altfel: deficitul va creşte mult (acum este sub 2%), iar Guvernul va plăti dobânzi mai mari ca să se împrumute ca să acopere deficitul.

Asta ar fi BINE  pentru fondurile mutuale de obligaţiuni, care fac plasamente în titluri de stat. Nu va fi bine pentru companii, care vor plăti dobânzi mai mari la creditgele de care şi aşa nu prea au parte.

RĂU: „Reducerea în continuare a cheltuielilor de capital este o opţiune (pentru menţinerea sub control a deficitului n.a.), având în vedere că o creştere a taxelor în paralel cu reducerea TVA-ului ar fi un nonsens”, spune BCR Cercetare. Se ştie de vreo sută de ani: Statul dă tonul investiţiilor în economie, deci de creştere a comenzilor în economie, prin cheltuielile de capital.

Peste toate astea planează spectrul alegerilor, care au fost întotdeauna o ameninţare pentru echilibrele economice din România

„Scena politică s-ar putea tensiona mai ales dacă guvernul tehnocrat nu va putea onora promisiunile sociale deja făcute de politicieni de ambele părţi ale scenei politice. Validarea cu o majoritate confortabilă a noului cabinet în Parlament nu înseamnă automat că jocurile politicianiste vor fi lăsate deoparte în special în preajma alegerilor.

Acestea are putea complica deciziile pe care noul guvern trebuie să le ia în 2016, fără a menţiona că pentru a supraviețui până la următoarele alegeri parlamentare, guvernul, oricât de tehnocrat ar fi el, va trebui să aibă tot timpul sprijinul politicului”, conchide Dumitru Dulgheru.