marți, 1 februarie 2022

Ați văzut Elefant-ul online, cum a prins gustul banilor de pe piață?


Elefant Online a prin gustul finanțării prin emisiune de obligațiuni.

A obținut prin plasament de peste două prim mai mult din al doilea plas ment privat, decât în cel din urmă cu 3 ani. 

Și, azi 1 februarie, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) încep tranzacțiile cu noua serie de obligațiuni ale retailerului Elefant Online, emise în urma unui plasament privat de aproape 17,47 de milioane de lei, realizat în 23 noiembrie.

În 2018, valoarea obligațiunilor fusese de peste 7,65 milioane de lei.

Vedeți mai multe în articolul din CursDeGuvernare:

 


joi, 3 decembrie 2020

Cât pierd cele mai mari companii ale României în Anul Coronavirus

 

Nici nu îți vine să te gândești cam câți vor cere ajutor de șomaj statului, luându-te după rezultatele celor mai mari companii românești pe primele 9 luni ale „Anului Coronavirus”.

Profiturile multora dintre cele mai importante companii din economia României se vor transforma în pierderi în 2020, sau se vor diminua drastic față de 2019, potrivit perspectivelor date de rezultatele obținute pe primele 9 luni din anul 2020.

Scriu despre asta în analiza publicată în cursdeguvernare.ro, intitulată așa:

Economia – câștigătorii și perdanții crizei Covid

Cine are curaj să le cumpere acum acțiunile, le poate consulta rezultatele.

joi, 5 decembrie 2019

Calm, despre febra cursului: Cheltuieli fericite de Sărbători. Economii înțelepte – tot timpul. De ce?!



„Din toată sărăcia” (cum spun bătrânii) vom cheltui şi noi cât putem mai mult luna asta, ca să simţim Sărbătorile mai bine (şi noi).

Şi nu ar trebuit să stric eu cheful lumii, acum, dacă nu aş fi citit, în Bloomberg, declaraţia tânărului ministru de Finanţe, Florin Cîţu.

Omul a certificat că guvernul se va împrumuta în euro (sau poate în dolari) pe pieţele externe de obligaţiuni de stat, „în prima parte a anului viitor”.

Care primă parte?! 

Și de ce să vă pese de momentul în care iese Cîțu pe piețele externe să ceară valută? 

Care o fi legătura cu deprecierea leului pe care o veți simți în toate facturile? La asta răspunsul este ușor; valuta împrumutată trebuie schimbată în lei, căci bugetul de stat în lei se face.

Spun mai întâi: Cheltuiți fericiți de Sărbători, dar economisiți înțelept chiar de ieri.

Toată jumătatea anului viitor este o primă parte, NU?! 

Dar nu cred că Guvernul va aştepta aşa de mult să astupe, cu bani de afară, gaura lăsată în buget de promisiunile nesimţite şi legiferate ale fostului guvern.

Citiți cu răbdare mai departe și răbdarea vă va fi răsplătită.

luni, 25 noiembrie 2019

Tendinţa cursului euro: Cât de previzibilă să fie ca să placă bugetului tău?



Vremurile vor fi tot mai grele, pentru că urmează să se deconteze trucurile golănești prin care guvernele ultimilor 3 ani au zvârlit cu bani în populație ca să voteze fericită și ignorantă.

Se vede deja pe cursul euro.

Dar cum ar fi să îți reglezi corecția cheltuielilor în funcție de un criteriu. Te sperie deprecierea leului? Nu e cel mai bun criteriu, dar fie, folosește-l, că a devenit chiar previzibilă. Deprecierea...

Ia cercetează nițel...


vineri, 27 septembrie 2019

Cea mai bună oportunitate pentru înțelepți: Cotațiile vor crește la Bursa după promovarea la un statut internațional superior



Bursa nu este pentru amatori, e prea riscantă, poate nici nu ai destui bani, dar ești prin definiție perdant dacă toate astea te fac surd la oportunități și preferi să te ascunzi în propriile frici iraționale.

Uite chiar acum ratezi cea mai bună oportunitate a acestor luni: investiția în cele mai sigure acțiuni de la Bursa de Valori București (BVB).

Și asta este o oportunitate pentru înțelepți cu judecată nu pentru aventurieri, sau pentru fraieri care confundă prudența cu  frica irațională.

De ce?!


Acțiunile celor mai mari companii de la cota BVB: OMV Petrom (simbol bursier SNP), Romgaz (SNG), BRD, Electrica (EL), Banca Transilvania (TLV) vor crește semnificativ după ce BVB a fost promovată la statutul superior de piață emergentă de una dintre marile agenții de evaluare ale lumii, FTSE Russell.

Ia detaliile din ce am scris AICI:

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Și continuă să citești.

joi, 25 iulie 2019

FINANȚE PERSONALE: Ce-i de făcut? Balul consumului s-a terminat. Unii caută soluții. Care sunt acelea?


Ce ar zice acum cei doi profesori pensionari care îmi spuneau (acum vreun an) că înţeleg ei de ce îi avertizez eu pe ei:

- Veți  plăti, ca la cămătari, generozitatea guvernului. Prin inflaţie şi prin curs.

- Înţelegem ce ne spui, dar noi vrem bani azi - îmi spuneau cei doi, altfel oameni cu gândire decentă.

Alții, doar lacomi şi/sau cu speranţa de viaţă viguroasă în faţă, se grăbeau:
  • să se îndatoreze și
  • umblau la economiile plasate în fel și chip, 
  • ca să acopere facturile la tot ce se îndemnau să cumpere, „că are balta pește”.

 Unii încă mai prelungesc și acum euforia cumpăratului, a îndatorării, încurajați că generozitatea politicii de mituire populară  de două parale le-a umflat pușculițele personale.

Alții caută deja soluții să mai conserve câte ceva din plusul net pe care îl mai câștigă încă.



Datele problemei sunt nașpa


Inflaţia românească se menţine cea mai mare din Europa, disproporţionat de mare. 

Plătim tot mai scump, chiar dacă inflația mai scade. 

Chiar dacă până şi guvernatorul Băncii Naţionale s-a arătat surprins că a scăzut în iunie la 3,84%. 

Şi va mai rămâne sus, cât?

Mugur Isărescu a şi spus pe șleau că nu mai poate ține puterea leului. Adică atâta vreme cât dăm tot mai mulți euro pe importuri, euro crește! Cum se spune.

 Semnele că se strânge șurubul pe veniturile populației vin acum și dinspre guvern


Care nu mai are bani:

Menestrelul Finanțelor Publice (Orlando Teodorovici, foto) nu mai este în stare să propună un proiect de rectificare bugetară de redistribuire a sărăciei de fonduri.

Și se gândește ba la scăderea numărului de bugetari, ba la impozitarea progresivă a pensiilor  speciale.

Visează, de fapt, la impozitarea progresivă generală, o mai veche dorință socialist democratică a gloatei de profitori aflați încă la guvernare.

Şi noi, calici onorabili ce suntem, ce să facem?!

Care soluții? Exemple

ȘTIREA: Economisirea în valută crește puternic, în timp ce depozitele în lei urcă doar în ritm mai redus.

SEMNUL: Omuleții caută se se protejeze de deprecierea leului, anunțată  pe bună dreptate...

...pentru că țara trebuie să plătească tot mai mulți euro pe mărfurile de import mult dorite (și pe care nu le produce). 

...și Leul nu mai poate continua să fie tare, ca să satisfacă lăcomia omuleților. 

(Printre care și eu  cu familia mea.  Nu ne-am prăpădit noi portofoliul de fonduri mutuale ca să ne mobilăm o căsuță nouă la țară?! Dar mă rog, era un obiectiv strategic şi a meritat).

Știrea mai zice că avansul depozitelor în valută a fost aproape dublu față de cel al depozitelor în lei, în ultimele 12 luni.

Cele dintâi  au trecut de 40% din totalul depozitelor populației, chiar dacă dobânzile oferite de bănci, de exemplu la depozitele în euro, sunt foarte aproape de zero.

Ca să nu mai spun de comisioane... destul de mari ca să ajungi acasă cu mai puțini euro decât ai depus.

ȘTIREA (alta): Cei care au aflat că există și alte oferte decât păcăleala băncilor au reînceput de vreo trei patru luni să investească în fondurile mutuale.

Mai mult, s-au orientat spre cele care investesc în obligaţiunile unui stat tot mai flămând, care se va împrumuta tot mai scump, poate chiar de la începutul anului viitor.

Detaliile sunt AICI:

Tendinţă răsturnată: Creşte din nou atractivitatea fondurilor mutuale de obligațiuni, pe seama nevoii de bani a Guvernului


SEMNUL: Pericolul scăderii veniturilor în termeni reali (minus inflaţie), ca şi nominali (în mână) i-a trezit pe mulţi, care s-au uitat la câştigurile (randamentele)  fondurilor mutuale pe ultimele 12 luni.

Le dau mai jos doar pe cele mai mari decât inflaţia pe ultimele 12 luni (3,84%).

Şi nu vă uitaţi mai întîi în capul tabelului, unde sunt fondurile de acţiuni (pe roşu), că nu aveţi curajul înţelept pentru ele, ci mai jos, la fondurile de obligaţiuni (pe bleu).





Scriu eu în articolul din CursDeGuvernare:

Fondurile deschise de investiții românești (mutuale) de obligațiuni au înregistrat subscrieri nete de peste 240 de milioane de lei în iunie 2019, faţă de 110,8 milioane de  lei în mai.

Pe primul semestru subscrierile nete  (difererența dintre banii plasați și cei retrași) au fost de peste 301 milioane de lei pe primul semestru, potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), publicate marți.

Fondurile mutuale și-au consacrat astfel revirimentul, datorită dublării față de luna mai a subscrierilor nete în fondurile care investesc în obligațiuni și instrumente cu venit fix, pe fondul nevoii tot mai mari a Ministerului Finanțelor de a finanța deficitul bugear în creștere.




miercuri, 5 iunie 2019

CUM CITEȘTI: Marea descărcare pe leu a dezechilibrelor României. Ce spun de fapt prognozele analiștilor din piață despre cursul euro


Cel puţin două prognoze creditabile spun că anul viitor vom avea euro aproape de 4,85 de lei, poate chiar mai devreme de când ne-am aştepta.

Una dintre prognoze este de fapt media estimărilor celor vreo 200 de analiști certificați CFA (în SUA; sunt de la CFA România), prin urmare nu a unuia singur, ceea ce înseamnă desigur că merită și mai multă  încredere.

Cealaltă prognoză aparține unui analist în care am încredere și care nu a vrut să-l citez, pentru că este foarte cunoscut şi ar da un semnal de piață.

Eu vă dau, totuşi, un semnal de prudenţă: ECONOMISIŢI, căci VIN  ZILELE NEGRE.

Alte calcule ale analiștilor puteți vedea mai jos, dar mai important este altceva...

Nu vă spun toate acestea ca să vă îndemn să cumpărați acum euro, sau să luați vreo decizie în funcție de aceste prognoze.

Așa cum știți, acest blog are un rol strict informativ și de înarmare a cititorilor săi cu instrumentele care să îi ajute să-și ia singuri și responsabil deciziile.

Și cât ar fi posibil (NU NEAPĂRAT PROBABIL!) să câștigi dacă ai cumpăra acum 1000 de euro: la 5 -7 bani diferență – 50 sau 70 de lei? E mult, e puțin?

Întrebarea corectă este dacă merită riscul și efortul.

Altceva însă mi se pare mai important să vă spun!

joi, 23 mai 2019

CUM CITEȘTI Guvernul reglementează șantajul fondurilor de pensii private? Fondurile de pensii private #rezist



Guvernul este pe cale să dea o OUG prin care reglementează, șontâc și doar în beneficiul tutorilor săi, participarea fondurilor de pensii la proiectele de parteneriat public privat.

Parteneriatele public private (PPP) sunt atât de mult dorite de politrucii care conduc România în aceste zile, chiar dacă banii dați „cu împrumut” de partenerii privați ar putea fi găsiți moca în fondurile europene.

Sunt invitați și acționarii societăților de pensii, ca parte a șantajului insinuat  încă din „ordonanța lăcomiei 114 / 2018: „dați-ne banii în proiectele noastre public – private (netransparente și susceptibile de „plăți informale”) și nu vă mai cerem plafoane aberante de capital social”.

Amintesc că OUG 114 a impus noi plafoane exorbitante de capital social societăților de pensii, bani pe care acționarii acestora i-ar putea recupera în zeci de ani...

miercuri, 8 mai 2019

Costul comodității în finanțele personale: Ce pierzi dacă ignori Sezonul dividendelor

Dividendele marilor companii de stat (și nu numai) fac și în acest an deliciul celor care au înțeles că riscul achiziției acțiunilor respective (ÎN ACEST SCOP) este nesemnificativ față de beneficii.

Căci, și în acest an, cu eforturi  minime, dar cu marele cost al comodității, poți cumpăra încă acțiuni care dau randamente de dividend exorbitante față de meschinăria dobânzilor pentru care îți lași banii să zacă în bancă.

Am mai explicat: cumperi acțiunea acum, cât să figurezi în registrul acționarilor la data care îți dă dreptul la dividend și, fără să-ți mai faci alte socoteli dacă nu-ți permite comoditatea, le vinzi imediat după ce a trecut data „cu dividend”.

Poți avea un profit între 6 și 13% obţinut în doar două luni, față de cei nici 2% dacă ai depozit bancar pe un an, sau de 0,... dacă ții banii în cont de economii.

Cele mai mari plătitoare de dividende, Romgaz (SNG) sau  Nuclearelectrica (SNN, care operează Centrala de la Cernavodă, dacă nu știai cumva) au randamente de dividend de peste 11%.

Doar la OMV Petrom (SNP) trebuie să te mulțumești cu 7%.

Mai ai încă timp să cumperi ca să fii înregistrat la multe altele – vezi tabelele de mai jos.

Nu prea poți pierde bani, pentru că de obicei vinzi acțiunile în cel mai rău caz la prețul la care le-ai cumparat. Poți chiar să ceri brokerului la care apelezi s-o facă în locul tău, ca să nu te doară capul și s-ar putea să câștigi și o diferență de preț în plus față de dividend.

Prețul acțiunii  / Dividendul pe acțiune  = randamentul brut al acțiunii. După impozitul de 10%,  netul   care îți rămâne  este de câteva ori sau zeci de ori mai mare decât dobânda.

Iată oferta:

joi, 14 martie 2019

JOCURI VALUTARE: Cursul euro - la 8 sutimi de ban de recordul istoric. Evoluția pieței sugerează intervenția decisă a BNR



Media calculată de Banca Națională, de 4,7640 lei / euro, s-a apropiat, joi, la 8 sutimi de ban de recordul istoric de slăbiciune a monedei naționale.

Evoluția mediei de referință a BNR arată că presiunile de apreciere a euro sunt plafonate de vânzări de monedă unică.

Și, pentru a treia oară de la începutul anului, vânzările de euro sunt suficient de masive ca să 
tempereze avântul speculativ.

Căci doar naivii sau ipocriții se mai îndoiesc (sincer, respectiv nu) că leul a devenit o țintă speculativă. Unii ar zice chiar sitting duck - o rață numai bună de împușcat.

Evoluția pieței interbancare sugerează limpede că joi, odată cu revenirea la lucru în România, cursul a scăzut de la mai mult de 4,77 lei/ euro, spre media anunțată de BNR.

Iată ce spune site-ul Reuters, pe al cărui grafic se vede clar ora la care s-au declanșat vânzările de euro şi cum cursul a scăzut.



Să nu spuneți că 6, 7, 8 dimineața era cam devreme.

Însuși guvernatorul Mugur Isărescu a povestit într-o conferință cum l-au trezit din somn într-o noapte cei care fac de permanență la BNR și care sesizau un atac speculativ.

„Nici nu puteam face mare lucru, pentru că la noi nu începuse ziua bancară”, mărturisea Mugur Isărescu. BNR intervine pe piață, de obicei, printr-o bancă din România.

Se va fi găsit, totuși, o soluție și atunci, dacă pericolul era mare. Dealerii români nu sunt mai puțin feroce decât cei străini.

Graficul  Bloomberg spune că s-a găsit soluția și joi, la 6 dimineața:



Cine să fi vândut așa de masiv euro, ca să se coboare cursul?!


Vă puteți face singuri metrul de autostradă. On-line, iată cum:...



... ceea ce se cheamă „realitatea augmentată” ne ajută la cele mai fanteziste visuri: să facem autostrăzi, de pildă.

Detaliile în

#șîeu Românii au construit 5 km de autostradă într-o zi. În realitate augmentată


... dacă nu ați comis-o deja...
Succes.

miercuri, 13 martie 2019

Euro testează un nou record istoric în lei / Ce să facem, ca să salvăm valoarea banilor noştri acum: MOD DE ÎNTREBUINȚARE a DEZASTRULUI provocat de politicile guvernamentale


Cursul mediu calculat la Banca Naţională a crescut, miercuri, până la 4,7632 lei/euro, testând rezistenţa maximului istoric de 4,7648 lei, înregistrat pe 25 ianuarie.

Noua presiune de depreciere are legătură cu aşteptarea retuşurilor la „ordonanţa lăcomiei” (OUG 114).

Retușurile au fost promise până vineri de ministrul Orlando Teodorovici (de Finanțe), inclusiv evaluatorilor agenţiei de rating Standard & Poor’s.

Dacă, apoi, S&P schimbă perspectiva României din „stabilă” în „negativă”, va urma retrogradarea retingului la categoria „junk” (gunoi - sau „nerecomandabilă investițiilor”, în termeni eleganți).

Astfel  s-ar consacra oficial prăbușirea finanțelor publice românești, printr-un mecanism de explicat separat.

Testul de azi de pe piața valutară confirmă tendința analiștilor care văd cursul spre 4,80 la sfârșitul anului.

Ia uitați cum încearcă euro să spargă rezistența recordului istoric:



ACUM - avem nişte bani, mulţi - puţini, de apărat de dezastrul deja indus de niște politici guvernamentale dezastruoase.


marți, 5 martie 2019

În cuvinTe mai simple: Despre IPOCRIZIA Guvernului grijuliu pentru dobânzile pe care le plătim şi pentru pensiile noastre „de mai an”


Am povestit despre:

Cum se vede ipocrizia „ordonanței lăcomiei” în foamea de bani a guvernului,


dar fiul meu mi-a reproşat că nu se vede clar legătura. 

Voi repovesti în cuvinte mai simple. Voi repeta explicația dată fiului meu mai jos.

Până atunci, mai trebuie să spun şi de ce a cerut Guvernul administratorilor fondurilor de pensii din Pilounl 2 majorări de capitaluri sociale aberant de mari, prin aceeaşi OUG 114.

Aceeaşi IPOCRIZIE cu altă pălărie.

luni, 4 martie 2019

CUM CITEȘTI robor sau mfp? Cum se vede ipocrizia „ordonanței lăcomiei” în foamea de bani a guvernului

Ipocrizia cu care a fost justificată OUG 114 se vede de la o poștă dacă știi unde s-o cauți.

S-au lăudat că leagă taxa bancară de ROBOR nu ca să ia bani la buget, ci pentru că nu puteau ei să doarmă de grija dobânzilor pe care le plătim la creditele noastre.

Și atunci, le-au tras-o băncilor cu taxa: ori scădeți dobânzile, ori cu cât sunt mai mari acestea, cu atât taxa e mai mare.

Ia uitați, însă, care era secretul gândirii lor găunoase.


vineri, 1 martie 2019

De ce vor să aducă aurul din Banca Angliei... în peştera dâmbovițeană? Dedesubturile unei DIVERSIUNI


Ascunzişuri insalubre sau doar populismul inept sunt resorturile cele mai probabile  ale proiectului Dragnea- Șerban Nicolae & Co, de a obliga Banca Naţională să aducă rezerva de aur a Românei, cea  depozitată în Banca Angliei, în vreun depozit improvizat, poate, în Peşterea Urşilor.

Sau mai bine în peștera apucătUrilor și apucătOrilor capitalei de Dâmbovița.

Este, cel mai probabil - o DIVERSIUNE, dar sigur este încă o subminare a încrederii populare în Banca Naţională a României şi, eventual, o tentativă de scoatere a aurului din administrarea BNR.

Ca şi: încă o mutare în campania de înlocuire a acelora din conducerea BNR care nu le fac pe plac, potrivit experților pe care i-am consultat.

La ce le trebuie aurul în ţară? 


Ca să-l vândă şi să acopere deficitul bugetar mult mai mare decât au neobrăzarea să-l măsluiască?

Ca să-l pună garanţie la cine ştie ce credite, pe care să le facă un fond năzdrăvan, pe care au neobrăzarea să-l denumească suveran?

Ia să vedem...


luni, 11 februarie 2019

Isărescu despre atacul lui Vâlcov: Jalnic, iresponsabil, mincinos. Atenție la „pitpalacii” de la televiziuni


Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a intrat în sfârșit, cu adevărat, în ring, împotriva diversiunilor politicianiste care mint despre adevărata cauză a inflației și a sărăciei în România.

L-a desființat pe consilierul Vioricăi Dăncilă, Darius Vâlcov, un condamnat (e drept nedefinitiv, de un an se așteaptă motivarea...) și i-a demontat mecanismele de diversiune.

Le spun celor care au sărit la gâtul BNR, într-o manieră total neloaială şi total iresponsabilă, că şi pe vremea sistemului comunist cursul de schimb se mişca cu plus – minus 1%. (…) Carnea era ieftină dar nu era deloc. (...) Piața face corecții dure când nu se fac erformele (...) Deci, chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase să fie cursul fix, cursul nu poate să fie fix de tot. (…)Dar vă daţi seama cât erau de porniţi să zică ceva despre Banca Naţională”, a comentat Mugur Isărescu declaraţiile lui Darius Vâlcov.

Și multe altele...

vineri, 2 noiembrie 2018

TRATAMENTUL FRICII: Impozitele mai mici pe câştigurile din fondurile mutuale ar aduce statului venituri mai mari. Dar Guvernul îşi combină nepăsarea pentru economiile noastre cu cea pentru economie

Frica de a pierde bani nu este totuna cu prudenţa de a nu pierde, iar statul ar trebui să încurajeze prudenţa.

Un tratament de stat bun al fricii de a plasa bani în fondurile mutuale este să încurajezi prudenţa cu impozite mai mici sau deloc pe câştigurile din deţinerile pe termen lung.

Administratorii de fonduri mutuale cer şefilor Ministerului Finanţelor  (dinlăuntrul acestuia şi a celor din afară) să aibă bunul simţ de a accepta venituri mai mari la buget din impozite mai mici pe termen lung. 

Dar vor bulibaşele statului să renunţe la mita creşterii salariilor care se evaporă de la o lună la alta prin inflaţia pe care astfel o generează?

Încurajarea fiscală a investițiilor personale în fonduri mutuale de acțiuni și chiar la bursă ar însemna şi prosperitatea companiilor la care lucrăm (adică şi salarii mai bune şi locuri e muncă mai sigure). 

Acestea ar veni la Bursă ca să ceară bani din acumularea de capital, stimulată prin banii strânşi în fondurile mutuale.

miercuri, 31 octombrie 2018

CUM SĂ CITEȘTI - Învăţăturile lui Mugur Isărescu: „Bancheri, reputaţia voastră este scăzută pentru că nu vă înţelegeţi clienţii”. Da, dar și dacă bancherii îi înţeleg pe clienţi, la ce le folosește acestora?!


Mi se apleacă atât de tare când aud oficialii vorbind de educaţie financiară, încât era cât pe-aci să ratez ocazia de a vitupera dezinteresul de a o face altfel decât ca instrument de marketing.

Nici o instituţie financiară sau de alt gen nu-şi asumă costurile educaţiei altfel decât ca preţ al creşterii vânzărilor, oricât de sofisticat ar fi modul de a-şi prezenta demersul ca pe unul dezinteresat.

Nu există decât iniţiative timide de a face educaţie financiară, dar nu şi la scară mare şi eficace.

Nu există nici o asociere între bănci sau alte entităţi comerciale financiare care să înţeleagă costul de oportunitate al educaţiei financiare. Altfel spus să cheltuiească sumele necesare ca să se şi simtă rezultatele.

Ei bine, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a dat bancherilor câteva sfaturi preţioase ca să-şi repare reputaţia, că dau de pământ cu ea reţelele sociale şi, în general, opinia publică, inclusiv prin presa, care caută, „vezi doamne”, senzaţionalul.

Presa, e adevărat, „caută ştirea” şi cântă în strună cititorului mai degrabă decât să-l educe. Dar cum presa nu este un instrument. 

Nu ar fi mai bine: un partener de educaţie, la care să se apeleze onest?...

„Învăţăturile lui Mugur Isărescu către fiii lui, bancherii” sunt potrivite cu funcţia. (Deloc întâmplător BNR a şi făcut unele din acele demersuri timide şi nemercantile).

Sfaturile sunt bune pentru bancheri, dar ce citim noi, ceilalţi, în ele?

marți, 23 octombrie 2018

O ofertă guvernamentală greu de refuzat: 600 de lei „moca” anual, dacă pui 1.200 pe an cu dobandă de 3%, până când copii tăi împlinesc 18 ani. Care-i socoteala?

În marea sa foame de bani, Guvernul este pe cale să lanseze programul „gROwth – Contul individual de economii Junior”, prin care vrea să atragă economiile părinţilor pentru copii.

Un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens a fost trimis de Comisia Națională de Statistică și Prognoză (CNSP, bună la toate) Consiliului Economic și Social (CES).

Proiectul profită de apetitul popular pentru tot ce e gratis, ignoranța populară în materie de economisire și investiții personale și lansează oferta uluitoare a Guvernului de a vira 600 de lei anual în contul individual de economii al copilului dumneavoastră, dacă găsește acolo alți 1.200 de lei deja economisiți.

Sună fabulos: tu strângi 1.200 de lei și statul îți mai adaugă încă jumătate pe atât, anual.

În total vei  aduna 1.836 de lei pe an, sau mai mult dacă depui mai mult  (prima statului este fixă), pe care nu-i vei putea lua înapoi mai devreme decât dacă ți se îmbolnăvește grav copilul.

Dacă se va concretiza, oferta ar fi greu de egalat de altceva, dar ascunde și o anume perversitate în detalii ca acestea:

  • nimeni nu-ți dă bani moca,
  • banii strânși cu dobândă cu tot pot fi accesați doar când copilul împlinește 18 ani,
  • dobânda se pare că nu se schimbă, pe tot parcursul perioadei de economisire.
Care era perversitatea ofertei? În final, că atunci când vor fi maturi, copii pentru care statul dă bani aparent gratis, îi vor plăti cu vârf și îndesat prin impozitele cu care să se plătească noile împrumuturi.

Mai întâi, însă, trebuie cercetată, atractivitatea indiscutabilă a proiectului...

luni, 22 octombrie 2018

Băgați de seamă pe ce lume trăiți: Vin CRONICILE marilor voastre speranțe - Spun care sunt şansele

Publicaţia de jurnalism de politici publice CursDeGuvernare.ro îşi va dobândi în aceasta săptămână varianta sa trimestrială print, deci de lux, și mai profundă,  care vă va spune ce șanse au speranțele voastre să se împlinească și ce ar mai trebui pentru asta.

Citiți aici cu ce...

Vin CRONICILE! 



vineri, 19 octombrie 2018

Doar mare atenție la cum vă chivernisiți banii. Crizele au prostul obicei să surprindă

Nu mai ratez șansa de a mă ține de cuvânt și a vă ține la curent cu ce se mai întâmplă cu banii noștrii.

O statistică mi-a adus aminte de...cum era vorba aia... „Creștere economică sub 7% ăn China înseamnă recesiune în restul lumii”. Nu-i așa?

Vedeți în:

Economia Chinei a încetinit la cel mai redus ritm de după criza globală. Grijile restului lumii


vineri, 15 iunie 2018

Oferta meschină de titluri de stat pentru populaţie: MFP cere blocarea investiţiei pe cinci ani

O formă de protest civic ar fi ca fiecare român major şi responsabil să sufoce sucursalele Trezoreriei statului cu cereri de doar câte un titlu de stat de un  leu.

Ar fi un răspuns pe măsura meschinăriei aşa zisei acţiuni de creştere a interesului românilor pentru investiţii personale, prin oferta de titluri de stat de valoare nominalăde 1 leu.

Dobânda ar fi bună, 5% şi este neimpozabilă, dar plasamentul este dezavantajos, pentru că titlurile nu pot fi răscumpărate înaintea scadenţei de peste 5 ani, nu sunt transmisibile şi nu pot fi tranzacţionate la bursă.

Ar însemna să ne blocăm banii pentru 5 ani, vreme în care dobânda de 5% să nu mai rămână la fel de avantajoasă, având în vedere deteriorarea echilibrelor bugetare ale României în creştere.

Costul la care se va împrumuta statul va crește din cauza prostului management al finanțelor publice din ultimii doi ani (și care va continua câtă vreme vom avea un guvern și un dragnea la cârma lui).

Şi ca urmare, între timp, vor apărea alternative mai profitabile, fie şi numai legate de împrumuturile statului.

Fără ca acestea să echivaleze cu blocarea banilor.

Oferta a început vineri 15 iunie şi va dura până în 6 iulie.